Zilele Educatiei Nonformale la Grădiniţa P.N. Nr.3 Găeşti

Preşcolarii  de la Grădiniţa cu Program Normal Nr.3 Găeşti,  judeţul Dâmboviţa,impreună cu părinţii/bunicii - au  desfăşurat în data de 11 octombrie un program distractiv:                                                                                                               „La joacă cu bunicii şi părinţii noştri”

Jocuri de mișcare şi jocuri cu text și cânt

în cadrul evenimentului Ziua Educaţiei Nonformale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                       CUFĂRUL AMINTIRILOR

         Într-o duminică după amiază, într-o toamnă frumoasă şi caldă, Pavel ieşi din casă hotărât să-şi scoată gândurile şi nepoţeii la plimbare. Ducându-şi nepoţeii de mână se îndreptă către parcul din apropierea casei lor, se aşeză pe o băncuţă retrasă ca să-şi tragă sufletul, chinuit de bătrâneţe şi frământări.

        Sub privirile pătrunzătoare ale bătrânului, micuţii săi nepoţei promovează un joc.

          -„Un spiriduş”- strigă Bianca, arătând o veverită ce se căţăra pe un copac.

          Bătrânului îi apăru un surâs pe buze, o rază de soare îi mângâie jucăuş chipul, printre ramurile îndoliate.E înconjurat de un adevărat cimitir de frunze, oriunde ar privi, ele zac moarte lânga el.

          -„Spiriduş, spiriduş” –strigară cei doi copii in cor.

          -„Un spiriduş”-îngână Pavel-avea şi el unul în copilărie.Era de-o şchioapă, purta straie

omeneşti, avea un frac negru strălucitor, un papion mult prea mare pentru construcţia sa firavă şi-o pălarie cam pleoştită .Avea ochii mari şi pătrunzători, nasul drept, iar când dădea jos pălăria apăreau câteva fire de păr zburlite.

          -Ha!

          În picioare avea ciubote cu cataramă,iar în mâinile-i firave căra permanent un cufăr, în

care”pretindea” că avea boacănele tuturor copiilor.Era tare guraliv!

       Şi întotdeauna apărea doar atunci când părinţii soseau acasă, iar el , copilul Pavel, trebuia să-şi capete libertatea la joacă.Copil, de altfel,silitor la învăţătură era unori poznaş;umbla la borcanele cu dulceaţă din cămară, arunca mâncarea care nu-i plăcea, uita să-şi îndeplinească unele sarcini gospodăreşti şi multe altele.

         Şi tocmai când”brava”mai bine, apărea „el” şi dădea totul în vileag.

          -Bunicule!Bunicule!Mergem acasă?

          Bătrânul se trezeşte din visare........                                                                                                       -Unde eşti tu, Spiriduş?cu copilăria ta, cu tot..........!