vineri, 29 noiembrie 2013

„ Aventuri de toamnă… gri!”

Astăzi avem musafiri............cine sunt?
 A.....GATA, doamna educatoare face prezentările:
- Doamna metodist, profesor Steluţa Constantinescu;
- Domnul director, profesor Dan Braşoveanu;
- Doamna educatoare Elena Bojin - o cunoaştem, e fosta noastră educatoare.

De ce au venit? Cum...de ce? Să ne vadă, pe noi....grupa mare " Iepuraşii isteţi", de la Grădiniţa nr.3 din Găeşti.

Ce am făcut... ca de obicei, am rezolvat toate sarcinile.
Astăzi am avut o poveste cu un gândăcel tare prostuţ...sărăcuţul!

Gândăcelul
         Grăbit să ajungă la “ Bulgărele de aur aprins”, gândăcelul tresare auzindu-se strigat:
-          Fugi, strigă de zor o fată împodobită cu toate roadele pământului.
-          Tu cine mai eşti? spuse cu năduf mică vietate.
-          Sunt Toamna şi mă grăbesc să adun toate roadele pământului, deoarece acuşi  apare sora mea Iarna şi va acoperi totul cu un strat alb de nea.
-          Iarna, Toamna pe mine nu mă priveşte eu trebuie să ajung la soare.
-          Dacă mai întarzi mult pe aici la soare nu vei ajunge, dar de frig sigur vei înţepeni.
-          Las` că-mi port singur de grijă, spuse gândăcelul îmbufnat de insistenţa toamnei.
      Şi începu să urce mai cu râvnă… doar va ajunge la discul auriu. .( Planşa 1)
        Şi a urcat mult gândăcelul, atâta de nepăsător a fost încât nici nu a observat că lujerul pălea sub bruma grea a toamnei  şi că din “ din bulgărele de aur aprins” a rămas doar o pată roşiatică
        Cât timp  a stat pe pământul aproape îngheţat gândăcelul nu ştie, dar s-a simţit ridicat de două mânuţe de copil, care îi spunea că va ocupa un loc de cinste în insectarul său, pe care îl va prezenta la ora de biologie. .( Planşa 2)
Se simţea miros de spirt dar copilul întârzia să-l omoare, gândăcelul îl privea cu insistenţă şi îngrijorare.
-          Nu mă omorî, spuse gândăcelul cu lacrimi în ochi. Am vrut doar să ajung la soare şi să-i
culeg o rază, fie- ţi  milă ... copil ca tine sunt şi eu! ( Planşa 3)
-          La soare, ce prostie!  El e doar o stea, e o sursă de lumină şi căldură pentru toate plantele
şi vieţuitoarele de pe pământ.  Şi se afla la milioane de kilometri faţă de noi.
-          Şi deci nu am cum să ajung la el ? Şi dacă dă lumină şi căldură cum spui tu, atunci eu de
ce am îngheţat?
-          Pentru că pământul pe care ne aflăm noi se roteşte în jurul Soarelui şi atunci au loc cele
patru anotimpuri: Toamna, Iarna, Primăvara  şi Vara.
-          Dar tu copile,  de unde ştii toate astea?
-          Toate aceste lucruri le cunosc de la şcoală, am învăţat la geografie.
Şi au povestit atât de multe, fiecare din „lumea lui”. Nici nu au observat scurgerea
timpului....cum ploile toamnei au fost înlocuite cu fulgii jucăuşi de nea. ( Planşa 4)
Dar, iată că într-o zi razele soarelui au pătruns generos prin ferestrele casei, iar
gândăcelul îi spuse hotărât copilului.
-          Dacă tot ştii atâtea, n-ai  vrea tu să mă iei în palma ta, să te orientezi în grădină- că tot
ştii geografie  şi  să mă duci la părinţii mei.
-          Bucuros te voi duce la ai tăi, dar puteai rămâne să-mi ţii companie, m-am obişnuit cu
tine..
-          Îţi mulţumesc copile, dar mă simt mai bine cu ai mei. Şi eu nu cunosc nici geografie, nici
biologie - ce mai nu ştiu de astea. Şi mă gândesc...cine ştie să nu îţi vină  iară “strălucita” idee să mă pui la insectarul tău. ( Planşa 5)








Iată şi câteva din realizările noastre:







Niciun comentariu: